Pradator ascuns

Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

Pantera (sau leopardul) este cea mai raspandita dintre felinele mari. Succesul in evolutie il datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferite conditii de mediu si hrana. Este un animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un par lucios, impodobit cu rozete, pete pub forma de discuri. Pantera neagra nu este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul ei fiind deasemenea acoperit cu pete sub forma de rozete, dar acestea nu prea se observa. Este raspandita mai ales Asia de sud-est, unde se confunda foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este mai agresiva decat celelalte pantere.

Pantera este specia care duce cea mai retrasa viata dintre felinele mari. Este foartegreu de gasit. Atat femela cat si masculul sunt ucigasi innascuti si cosuma o hrana mult mai variata decat restul felinelor – printer altele gazelele, sacali, struti, facoceri, ba chiar si testoase. Se odihneste cu placere printre crengile unor copaci inalti, sau in locurilemai retrase ale padurilor, unde isi poate efectua toaleta in liniste.

Pantera de zapada traieste in regiunilecu clima rece, la 3000 – 4000 de metri deasupra nivelului marii,dar in timpul iernii coboara putin mai jos. Vaneaza noaptea, in special mamifere mai mici ca iepurele, dar si mai mari decat gazelele. Talpile mari, membrele anterioare scurte, precum si musculature toracica puternica o ajuta la efectuarea salturilor de pe o stanca pe alta. Coada lunga ajuta la pastrarea echilibrului.

Neofelis nebulosa seamana cu felinele mari, dar nu este inrudita cu pantera. Nu urla. Specialistii considera ca ar fi veriga lipsa in lantul care face legatura intre felinele mari si mici (de exemplu acelotii).

Jaguarul este foarte rar si duce o viata ascunsa. Indrageste padurile mangrove ale Americii Centrale si de Sud. Corpul este robust, puternic, coloritul asemanator cu cel al panterei si la fel ca aceasta, este un vanator desavarsit. Nu este suficient de rezistent pantru a goni prada pe o distanta mai mare, succesul lui consta mai mult in rabdare si forta. Se hraneste cu animalele care traiesc in padurile mangrove, cum ar fi lenesul sau porcul de apa (capybara). Muscatura jaguarului este deosebit de profunda. Maxilarele puternice si relativ scurte penetreaza cu usurinta tesuturile, zdrobeste si mesteca foarte bine oasele si restul tesaturilor vii. Vaneaza de obicei noaptea, la fel ca celelalte feline mari. Strabate mai multi kilometric pentru a gasi hrana, urmarindu-si victima chiar si in apa. Uneori consuma peste si testoase.

Ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru. De obicei alearga cu o viteza de 80 km pe ora dupa gazele si antilope, dar daca este necesar, poate atinge 110 km pe ora, pe o distanta scurta. Daca prada reuseste sa obtina un avantaj de circa 20 de secunde, ghepardul renunta la ea. Daca isi ajunge din urma victima sare la ea si o impiedica. In cazul animalelor mai mari, aplica o lovitaura rapida cu picioarele din fata in zona fesei sau in flanc. Cand victima a ajuns la sol, o imobilizeaza si ii infige ghearele in gat; in final o transeaza si o mananca pe loc.

Ghepardul nu consuma decat prada capturata de el neluand in seama hoiturile chiar daca acestea sunt proaspete. Este un animal timid, fricos. Daca apare o feline mai mare decat el, de exemplu un leu, renunta la prada, fara a se impotrivi.

Puii de ghepard sunt amenintati de multe pericole, de multe ori cad victime leilor, panterelor, sau altor pradatoare, iar aceasta nu rateaza nici o ocazie sa-i atace. Uneori alti gheparzi pot sa pericliteze viata. Un mascul dornic de a se imperechea cu o mama ghepard o poate lua “ostateca”, timp in care puii ramasi singuri pot muri de foame. Plansul puilor infometati poate atrage atentia unor pradatori, care nu le vor cruta viata.

La fel ca celelalte feline mari, si gheparzii sunt pe cale de disparitie. Azi se mai gasesc doar un savanele din Africa de Est si de Sud. Datorita modului in care vaneaza, au nevoie de teritorii mari, si pentru ca omul le reduce din ce in ce mai mult mediul de viata, numarul gheparzilor este in scadere.

Membrele lungi, subtiri ale ghepardului se leaga de trunchi cu niste articulatii laxe, astfel incat alearga cu pasi mari. La aceasta contribuie si constitutia fina, coloana vertebrala flexibila si mobilitatea soldului si umarului.

In timpul alergarii toate cele 4 membre sunt ridicate de pe sol,in timp ce isi mentine echilibru cu coda intinsa. In faza urmatoare unul dintre membrele posterioare atinge solul. Cu celalalt membru posterior isi ia din nou avant si se ridica in aer cu corpul intins. In final, unul din membrele anterioare atinge solul, apoi si celalalt, dupa care animalul se ridica in aer cu membrele adunate sub corp.